duminică, 14 iunie 2009

NICHITA DANILOV


Invocaţie




Tată al micilor şi tată al marilor lucruri

tată ce hohoteşti sub pământ

şi tată ce râzi în ceruri

tată de pretutindeni şi tată de nicăieri

Tată al focului şi tată al apei

tată al norilor şi tată al vântului

tată al răsăritului şi tată al apusului

tată al luminii şi tată al întunericului

tată de dedesubt şi tată de deasupra

Tată al nimicului

şi tată al Totului!

………………………......................

... Singuri în faţa nopţii

cumplit de singuri

nici nu ne naştem, nici nu murim!


Nichita Danilov

4 comentarii:

  1. Doamna Ştefania, vă răsfoiesc periodic, dar nu am timp să scriu de fiecare dată când vă citesc.
    Îmi place că postaţi poezii, multe poezii. Mi se pare că gestul acesta este un semn de sănătate pentru minte şi suflet.
    Foarte frumos poemul lui Nichita Danilov. Vă mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Lumi
    Îţi mulţumesc, Lumi. După cum vezi, şi eu ajung destul de rar pe-aici...

    RăspundețiȘtergere
  3. semn ... pentru cînd o să treci :)

    RăspundețiȘtergere
  4. CELLA

    Iti multumesc, Cella! Am gasit semnul de la tine...

    RăspundețiȘtergere