BAD BOY
Eu sunt băiatul cel rău care a pus – în sfârşit – mâna pe
chibriturile casei.
Sunt cel cu nasul băgat în punga de somnifere a familiei,
cel care hrăneşte cu ziare vechi păsările oraşului –
sunt cel care lasă robinetele deschise, luminile aprinse,
sertarele smulse.
Am fost un copil rău. Cu ziare vechi mi-am împachetat
sanvişul de la mama,
cu ziare vechi mi-am luminat viaţa ca să-mi văd viitorul
până la capăt –
din ziare vechi mi-am făcut o casă, o iubită, un vis.
Dar eu sunt copilul cel rău care face şinele de tramvai să
tremure,
fonta să împietrească în monumentele frigului.
Sunt copilul care a descoperit alcoolul şi uitarea,
singurătatea şi robinetele ei de gaz.
Sunt băiatul cel rău care scrie pe ziduri „mergi sau crapă”
şi cheltuieşte banii zilei de mâine şi e pus să-şi câştige
existenţa până la capăt.
Sunt cel care savurează dezastrul, maculează hârtia…
Dar când toţi ai casei dorm şi visează
eu fac să se bâlbâie moartea.
Traian T Cosovei
