Pentru ca această duminică de ianuarie
să nu treacă degeaba,
am să vă spun un poem de Virgil Mazilescu
administratorul explică în ce constă de fapt viaţa lui
(relatare absolut onestă)
trasportul unui dulap vechi din sufragerie pe terasă
de ce mă frământă în ultima vreme
atât de mult - doar prevăzusem totul
până în cele mai mici amănunte
"până la limita peste care nu se mai poate trece"
creierul şi tufa de mărăcini din fundul grădinii
mătasea verde şi loveşte porcul drept în scăfârlie!
lacul şi cohorta de închipuiri sumbre: animalice
dragostea mea
pentru că de frig de foame şi chiar de glonţ
nu se mai poate muri - totuşi transportul
unui dulap din sufragerie pe terasă
şi pragul tocit zâmbetul pe cale de a se coagula
şi piciorul retrage-ţi piciorul şi întâmpină zeii
am prevăzut totul până în cele mai mici amănunte
transportul unui dulap vechi din sufragerie pe terasă
viaţa mea
o să-mi ard hainele din nou o să-mi schimb identitatea
câtă cinste şi câtă glorie - am prevăzut totul
"odihnească-se în pace dumnezeu să-l odihnească în pace
poate vom avea şi noi de pe urma lui ceva de câştigat"
Virgil Mazilescu
Atât pentru astăzi...
Felicitări, văd că ai prins "meseria"!
RăspundețiȘtergerePoemul e minunat şi a fost o idee bună să-l publici.
M-am descurcat bine? Sper să imi poarte noroc Mazilescu. Mare poet!
RăspundețiȘtergereMare! Păcat de el... şi de noi...
RăspundețiȘtergereCu blogul - ai văzut că nu e greu?
nu-i greu! nu prea stiu eu unde sa bag poye, cum sa setey corpul de litera...dar invat.
RăspundețiȘtergereFelicitari, felicitari! Cu pisicile sunt total de acord :) Bafta!
RăspundețiȘtergereda! cu pisicile, da! Cu cangurii avem noi ce-avem...
RăspundețiȘtergereSucces !
RăspundețiȘtergereMerci, chat noir... nici Magie Noir n-ar fi rău...
RăspundețiȘtergere